Secretul succesului in viata e sa-ti folosesti propriile nevroze. Eu, de exemplu, sufar de o forma blanda de nevroza obsesiv-compulsiva, care ma face ca, atunci cand sunt suparat sau obosit, sa ma apuc sa fac ordine – iar, pe de alta parte, sa-mi fie foarte greu sa lucrez daca e balamuc pe birou sau in jur. Asta, in schimb, ma face un excelent organizator si utilizator de excel-uri – cu conditia sa-mi dai suficient timp s-o fac.
Eram demult, in tineretea mea, in singurul mall deschis pe vremea aceea, la admirat gagici, cu niste prieteni. La un moment dat, unul constata: ‘May, voi vedeti ca toate bunaciunile sunt fie cu niste puscariasi, fie cu cei mai mocofani?’.
Intr-adevar, constatarea era valida. Existau doua tipuri de insotitori: ‘adevaratii’ blindati cu de toate, si ‘blanzii’, probabil luati doar de insotire pana la aparitia ‘adevaratilor’.
Toata lumea stie asta: baietii buni ajung in rai, baietii rai n-apuca sa pupe nimic pe lumea ailalta, ca executa inca de pe aici. Eu am fost dintotdeauna fascinat de ce cate o duduita dotata de la bunul Dumnezeu cu de toate se lasa incurcata si incalecata de cate vreun buzat urat si fara dinti, cu burta pantagruelica si maniere neanderthaliene.
Mai intai am crezut – si am spus si pe la cursuri – ca e vreun efect genetic: baietii buni, astia ca mine, sunt pe lumea asa ca sa creasca copiii, facuti, dupa cum se stie, in perioada de fertilitate maxima, in jurul zilei a 14-a, exploatata din plin de baietii rai. Dar teoria asta se loveste frontal cu realitatea, cand pic la comparatia cu un brunet stirb cu IQ de 80, caruia ii put picioarele de la 2 metri: oi fi eu diabetic, dar parca, per ansamblu, am un bagaj genetic ceva mai bun.
In lumea noastra, a vanzatorilor, exista ‘campionii’: narcisisti, egoisti, impulsivi, guralivi, mincinosi, inselatori, fara caracter, si care reusesc performanta de a lua si banii patronilor, si de a le si duce secretarele la film. Sau la restaurant. Sau direct acasa, dupa caz. Intr-un mediu normal, sunt marginalizati. In mediile ultra-competitive si lipsite de orice scrupule ale cate unor firme care vand iluzii, sau escrocheaza de-a dreptul, infloresc.
Ii recunosti din prima: nu au relatii stabile, nu au nici un Dumnezeu, nu-ti doresti sa-i lasi pret de 2 minute langa prietena, ca se pune de un schimb de numere de telefon, au o viata sexuala de invidiat, si, in general, sunt singurii de la care si cuconitele, si clientii, suporta abuzuri fara sa cracneasca. In pofida unei pleiade de defecte, dau senzatia – si nu numai – ca ‘se sta la coada’ la ei.
Si nu e o minciuna: Peter Jonason de la New Mexico State University in Las Cruces, a studiat atractivitatea barbatilor, ca sa descopere ca tocmai genul acesta, extrovertit, predispus la relatii scurte, promiscuu, nehotarat si fara cuvant are mai mult succes la sexul opus decat orice alta categorie. Si, asta e valabil nu numai pentru barbati, ci si pentru femei.
Pentru mine, poate fi inceputul lamuririi unui set de intrebari legate de inexplicabila capacitate a unor vanzatori de a minti si insela continuu, fara sa fie prinsi, sau, cand sunt prinsi, fara sa suporte nici un fel de repercusiuni.
Se pare ca insusirile (sau nevrozele) de natura sa-i faca pe acestia mai predispusi la schimbare, in cautare de nou, capabili de crima, minciuna, inselaciune, adulter, one-night-stand-uri si, in orice caz, dispusi sa-si asume riscuri de un cu totul alt ordin decat noi ceilalti, cei normai, sunt trasaturi ale evolutiei. Din perspectiva antropologica, tocmai acesti indivizi au avut cel mai mult succes, au supravietuit mai bine, si au avut mai multi mostenitori decat altii. Tot antropologic, au fost mai des alesi ca si alfa-male-i (barbati primordiali, sefi de trib), si, in pofida faptului ca au un comportament social criticabil, chiar respingator, pacatele lor sunt mult mai usor trecute cu vederea.
Antropologic si evolutionist, strategia de insamantare, chiar si in absenta cadrului familial sau a iubirii, pare sa fi dat roade, si sa fi fost, in genere, bine primita.
Acum, cand va opreste politistul ca ati incalcat nu stiu ce regula si nu reusiti sa-l convingeti, ganditi-va inca o data la prietenul vostru care n-a platit in viata lui o amenda. In mod sigur, e cel care apare si in visele sotiei, acelea de care nu va spune niciodata. In mod sigur, n-a apelat, in viata lui, la vreo forma de intentie superioara. Si, cu toate acestea, e iubit, urmarit, admirat, invidiat, respectat, temut si ascultat.
Din pacate, genul de calitati care nu se pot invata la un curs de vanzari.
(Si uite cum face Bogdan misto de mine:) 
Si, daca vreti sa fiti carcotasi si sa ziceti ca se aplica numai in lumea anglo-americana, uite: David Schmitt de la Bradley University din Peoria, Illinois spune aceleasi lucruri, dupa studii efectuate pe 35,000 oameni in 57 de tari. pe scurt, criminalii, impulsivii si mincinosii sunt mai atragatori, cel putin pentru o relatie de scurta durata – stiti voi la ce ma refer.
Singura limitare e cea cantitativa: acolo unde sunt multi ticalosi, valoarea lor, sociala, scade. Acolo unde sunt mai putini, invers. Baieti, hai sa emigram in Suedia. Sau oriunde, unde sunt smecheri mai putini, ca la noi s-a cam imputit situatia.
