In vanzari cu cat esti mai nevoit (= atasat de rezultat) cu atat vinzi mai putin. Pe de alta parte, inspre axa negativa a lucrurilor, daca esti indiferent (= adica nu-ti pasa de durerile celui din fata) iar nu vinzi.
Tot asa, cu cat vrei sa ajuti mai mult (= intentie superioara) vinzi mai bine, si cu cat esti mai interesat de propiul mat, si dispus sa distrugi numai ca sa-ti atingi obiectivele vinzi mai prost.
Asta mi-a generat un grafic interesant: pe o axa egoism/ distrugere – ajutor, iar pe alta nevoit- nepasator.
- Acolo unde detasarea (de rezultat) se intalneste cu dorinta de ajutor, ai intentie superioara;
- Acolo unde dorinta de ajutor este combinata cu apasarea (‘nevoirea’, atasarea de rezultat) ai misionariat;
- Acolo unde ‘nevoirea’ se intalneste cu egoismul si dorinta de distrugere, ai manipulare;
- Iar acolo unde egoismul si dorinta de distrugere se intalnesc cu detasarea fata de rezultat, ai inconstienta.
Apoi, m-am gandit putin la candidatii nostri pentru prezidentiale.
In primul rand, mi-am pus problema de ce Basescu genereaza simpatie. Simplu, e (pare) detasat de rezultat. Atitudinea lui e (nu stiu daca e reala sau nu, si asta se aplica la toti ceilalti): ‘daca nu-mi iese, ma intorc la marinarie’.
La fel si Oprescu. In felul lui, miticist, zice la fel: ‘daca iese, bine, daca nu, raman primar in Bucuresti, si va mananc zilele de acolo’.
Apoi, mi-am dat seama ca orice candidat care recurge la atacuri la adresa celorlalti, distruge. Chiar daca el e un om dragut si altruist, pare egoist. Dupa mine, discursul lui Antonescu nu e decat de tipul: ‘eu sunt bun, ceilalti sunt rai’, bazat pe antiteza.
Apoi, orice candidat care are o armata de oameni in spate, o masinarie de partid, e ‘nevoit’. Sunt prea multe obligatii ca sa nu fie atasat – daca nu dependent – de rezultat. In categoria asta pica si Antonescu, si Geoana (Basescu scapa, ca, in cazul lui, el reguleaza partidul, nu invers).
Geoana, care se da de stanga, zice ca ia de la bogati si da la saraci: adica se lauda ca ajuta. (Ma rog, cine il crede.)
Sunt eu nebun, sau candidatii la prezindentiale se astern cam in felul asta?
Si daca e asa – si trebuie sa fiu consecvent cu cele pe care le predic in acest blog – inseamna ca trebuie sa-l votez pe Oprescu, nu? (Ca doar sunt partizan al intentiei superioare.)
Mai, Oprescu, tu esti ca Mercedesul C Klasse: poate ca esti bun ca masina, dar ai asa un design urat…
Serios acum, unde e dorinta de ajutor la Oprescu? Ce bucurestean s-a simtit ajutat de primarul general in anul asta care-a trecut? Oprescu nu a facut nimic bun pt. noi la primarie, n-a rezolvat probleme grave ca de ex. traficul de cosmar, mizeria si cainii de pe strazi. In schimb, a aprobat cheltuieli exorbitante pt. ceasuri aurite, pasari exotice si plante tropicale in parcurile Bucurestiului. Tipic pt. statul roman: cosmetizeaza mizeria. Deci, cineva care nu e bun de primar trebuie ”promovat” presedinte de tara? Eu cred ca NU.
Cea mai buna varianta e tot Crin Antonescu.
Nici unul nu este detasat, toti sunt la influentare fiindca au pe cineva in spate care da bani si toti sunt nevoiti daca ajung presedinti sa intoarca banii inmultiti inapoi, chiar ne facem ca nu intelegem…
Va rog, nu incurcati borcanele. E vorba de caracteristici personale, nu de potrivirea pentru o functie. Acesta e un blog despre vanzari, nu despre politica. Ma folosesc de politica, de cele mai multe ori, doar ca sa am exemple notorii.
Cand eram in Germania am auzit urmatoarea vorba: voteaza candidatul de la care ai cumpara o masina. Cine e mai bun salesman? Cine iti inspira mai multa incredere? Cui i-ai da cheia de la casa, sa aibe grija de flori, cand esti plecat?
Asta e culmea..
Oprescu e doctor, chirurg. Eu in viata mea nu am fost la doctor fara sa dau spaga. Nu spun ca Oprescu e spagar, ci doar ca e foarte posibil ca sistemul sa il fi invatat intr-un fel. E un produs al minunatei noastre societati.
Nu vreau sa comentez despre cat de morala e spaga la doctor. Eu o consider intr-o anumita masura morala, o plata pentru un efort depus, un efort care ar trebui recompensat de societate- care insa nu o face. Odata ce incepi sa iei spaga de la pacienti, 1 an, 2 ani, 10 ani, 20 ani…te schimbi, nu mai vezi lucrurile prin ochii lui Hipocrat.
Spuneti-mi si mie, un doctor care trebuie sa aloce 2 doze de sange pentru transfuzie, cui il va aloca, unuia care a avut bani sa ii dea spaga sau altuia care nu a avut?
Partea proasta cu De la cine ai cumpara o masina e urmatoarea: in ultimii ani am votat numai cu cei de la care as fi luat o masina. De fiecare data am constatat ulterior ca m-am inselat.
Am tras concluzia ca, pentru urmatorul vot/cumparatura, trebuie sa judec lucrurile diferit plecand de urmatoarele principii:
1. In politica, cine inspira cea mai mare incredere, are cea mai mare sansa sa te dezamageasca.
2. In politica, ca sa inoti printre rechini si sa ii invingi, trebuie sa te asezi la masa cu ei. Daca te asezi la masa cu ei, nu mai inspiri incredere electoratului.
3. “Despre Minciuna” a lui Gabriel Liiceanu mi-a deschis mintea. Este vorba de morala de a doua instanta: folosirea cu virtuozitate a raului si a minciunii pentru atingerea binelui comun.
In esenta, lucrurile sunt descrise asa: POLITICIANUL DE TIP NOU care este capabil de viclesug si minciuna SI are o intentie superioara, ne poate salva de clasa de politicieni corupti.
Cel care nu e capabil de viclesug si minciuna DESI are intentie superioara, nu va fi capabil sa ne salveze. De ce? Pentru ca va fi eliminat imediat, anihilat, va fi “invins de servicii”.
In acest context:
1. Oprescu: nu cred ca e capabil de viclesug si minciuna (nu a reusit nimic in gasca de rechini numita PSD), si am ceva dubii si in ce priveste intentia superioara
2. Antonescu: nu e capabil de viclesug si minciuna, desi cred ca are intentie superioara- va fi deci ineficient
3. Geoana: a ajuns la varful unui partid de rechini. Cat priveste intentia: NU pare facut din acelasi material ca Vanghelie&gasca, ci mai degraba pare ca se foloseste de ei ca sa atinga un obiectiv (care e eala). Are cea mai mare probabilitate sa fie POLTICIANUL DE TIP nou de care vorbea Liiceanu. Singurul risc e sa inceapa sa ii placa prea mult puterea..
@Ovidiu – politicientii sunt un exemplu. Remarca: exista o banda ingusta de atitudine corecta. Nu stiu, nu spun ca – si nu ma intereseaza daca – politicienii numiti sunt in aceasta banda. Probabil ca nu sunt.
@Ovidiu: increderea nu e o parare. E formata din congruenta intre ce faci si ce spui, ce intentii ai, si ce emotii generezi. Atata timp cat eu – mai mult sau mai putin dragut – gratulez pe unii dintre comentatori cu apelativul de ‘dobitoc’ nu am cum genera emotii bune (se stiu aia care sunt).
Aici, de fapt, e si o dilema a mea: sa va las in prostia curenta, mangaindu-va pe cap, si construind un cadru de incredere complet, sau sa va alduiesc, aratandu-va calea cea buna, iar, in procesul asta, sa-mi fac si inamici, nu numai prieteni?
Golaneste, e cam asa: poti impaca facerea de bine, cu f…a de mama?
Nu stiu.
Tot ce stiu e ca, deocamdata, prin tot ceea ce fac (inca) imi urmez misiunea. Recunosc, exista sansa sa nu am succes, si atunci primul si singurul beneficiar a ceea ce stiu voi fi eu.
Si mai e ceva: eu nu cred in profesoratul comunist. Nu cred ca trebuie sa muncesti cu ultimul repetent ca sa treaca clasa. Nu cred ca toti trebuie sa invete, sau ca toti trebuie sa ajunga in rai. Fiecare alege. Eu ofer o optiune. Cine a incercat-o, pana acum, a avut super-rezultate. Atat.
TOT ce traiesti in adancul tau, gandesti, spui, faci, ce emotii generezi, este insotit de responsabilitate, adica ai o atitudine constienta despre acest TOT. Asa ca va mai spun niste povesti:
“Asadar, de la bun inceput trebuie sa retinem ca o prietenie nu se alimenteaza din virtutile si bunatatea celui pe care ni-l dorim prieten, cat din lucrarea noastra launtrica.”( ce traim in adancul nostru, este tot una cu ce gandim, cu ce vorbim,etc.). Niciodata prietenia nu se strica de la cel mai virtuos, ci de la cel mai slab,pentru ca acesta gaseste tot felul de pricini, de nemultumiri si provoaca ruptura prin insusi zbuciumul mintii sale chinuite de patimi. Omul virtuos rabda sa convituiasca si sa faca ascultare de cei mai razvratiti si mai nesuferiti oameni.. Prin urmare daca o prietenie se strica, se strica de fiecare data numai si numai din cauza slabiciunii si a neputintei noastre caci daca am avea o statura am stii sa iertam si sa o luam de fiecare data de la capat. Desigur nu suntem obligati sa rabdam tovarasia unor oameni stricati, cu obiceiuri rele, care ne abat de la calea noastra, dar instrainarea de acestia atunci cand se face, nu trebuie sa se faca cu orgoliu, nesocotind si judecand pe altii, ci cu atitudinea omului care nu poate duce o sarcina. Evit anumiti oameni nu pentru ca ei sunt mai rai ca mine, ci pentru ca eu nu sunt destul de bun pentru a putea avea folos de pe urma convietuirii cu ei. Cu alte cuvinte, sa traim ca si cum oamenii rai nu ar exista, fara sa-i judecam.
Un alt lucru vrednic de tinut minte este acela ca in puterea noastra sta sa oferim prietenia, dar niciodata sa o cerem de la altii. Prietenia este o deschidere sufleteasca pe care o avem catre toata lumea si catre nimeni. Cu toti, pentru ca nu poate sa nesocoteasca pe cineva, si cu nimeni pentru ca nu poate sa prefere pe cineva. Avva Arsenie spunea: iubeste pe toti si fugi de toti.
Un alt lucru vrednic de tinut minte este smerenia. Cel care este atent sa nu-si implineasca voia,(vanzatorul) ci sa caute la necesitatile, durerile si bucuriile aproapelui, ajunge la smerenie.Omul smerit nu da sfaturi cu superioritate si nu face observatii usturatoare, care sunt cea dintai pricina a stricarii relatiilor dintre oameni. Asa ne spune si Inteleptul Solomon: Cel ce raspunde la vorba inainte de a o fi ascultat este nebun si incurcat la minte. Trebuie sa stim cui si ce fel de cuvant spunem, ca nu cumva, voind sa facem bine, sa ne complicam viata. “Cearta-l adica povatuieste-l pe cel intelept si mai intelept va fi, zice acelasi Solomon, dar nu-l certa pe cel nebun, ca sa nu ti-l faci dusman”. Aceste reguli simple cu privire la ce si cand vorbim sunt chezasia unei relatii pasnice si durabile intre oameni, altminteri un cuvant spus nelalocul lui poate strica prietenii indelungate. In acest sens, uneori trebuie sa evitam sa zicem lucrurile care stim ca nu sunt pe plac aproapelui nostru sau care ar putea sa-l raneasca, chiar si cu pretul de a fi nesinceri. Nu putem fi sinceri intotdeauna tocmai pentru ca suntem patimasi ( i-ti inseli sotia, nu te duci sa-i spui c-ai inselat-o, te lupti sa-ti impaci constiinta) si ispititi. Asadar tu trebuie sa nu atingi cugetul cuiva si sa-l bagi in ispita. As vrea sa inchei tot cu o povestioara care este in aceasta carte.
La avva Ahila egipteanul au venit odata doi batrani si i-au cerut sa le dea ceva amintire, dar Parintele le-a zis ca n-are timp de ei.In aceeasi zi a venit si un frate, care avea nume rau, si auzind Parintele, indata a iesit si glumind cu el, a impletit o funie si i-a dat-o fratelui de blagoslovenie. Atunci batranii care venisera intai, luindu-l deoparte, l-au intrebat: De ce Parinte, noua ne-ai dat nimic, dar acestuia, care are nume rau, i-ai impletit funie si l-ai binecuvantat? Parintele le-a raspuns:Nu v-am dat voua, fiindca stiam ca nu va suparati, dar acestui frate nu puteam sa nu-i dau, caci altfel s-ar fi mahnit si ar fi zis: iata, Parintele, din cauza pacatelor mele, nu vrea sa ma binecuvanteze; si n-am voit sa creada ca-l judec intru ceva.”
Cam asta este atitudinea constienta pe care trebuie s-o ai ca sa-ti formezi un trib. Am lasat prietenie fiindca asa este in carte.
Important este scopul final care il avem fiecare dintre noi. Eu nu vreau sa schimb atitudinea nimanui inafara de a mea ca sa reusesc sa-mi ating scopul final. Pe restul vreau sa-i iubesc, nu stiu daca si reusesc. Va mai spun o povestioara despre iubire, de la parintele Siluan Athonitul:
Vine la el un pustnic si-i ii spune:
-Dumnezeu va pedepsi pe toti ateii si ereticii, care vor arde in focul cel vesnic, Siluan i-a replicat:
-Bine. Dar spune-mi, te rog, daca vei fi in rai si de acolo vei vedea cum arde cineva in focul iadului, vei mai avea pace?
-Ce sa-i faci? E pacatul Lor, a spus pustnicul. La care Siluan a raspuns:
-Iubirea nu poate suferi aceasta. Trebuie sa ne rugam pentru toti oamenii.
Ozun,
de mult am incercat sa gasesc un punct comun intre vanzari si trairea duhovniceasaca si nu am reusit. Dar citindu-ti comentariile tale de cand ai inceput sa postezi pe acest blog ,am tras concluzia ca acest punt exista.
Ceea ce este si mai interesant pentru mine este faptul ca am tras o concluzie importanta: Noua Vanzare nu se face decat pe temelia ortodoxiei.
Leonard,
ma bucur pentru tine.
Domnilor,
Nu e adevarat. Nu exista nici o legatura de cauzalitate intre trairea duhovniceasca si Noua Vanzare. Exisat un set de atitudini si comportamente care, in anumite cazuri pot fi similare.
Eu am acceptat perspectiva dlui Ozunu, pentru ca am urmatoarea gandire: fiecare ajunge la adevar pe calea proprie.
Dar cred ca am luat-o razna (nu eu, unii).
Pe acest subiect sunt mai multe de vorbit, putem foarte simplu sa facem o paralela intre trairea duhovniceasca si conceptul de Noua Vanzare, dar daca imi postez ideile , sunt sigur ca o sa mi le stergi.
)
Din punctul meu de vedere – desi s-ar putea sa fiu ingust la minte si la orizont – ca si practician al vanzarilor, trairea duhovniceasca (sau cum vreti s-o numiti) n-are nici o legatura cu vanzarea. N-am practicat-o, n-am vazut-o practicata de altii, si, cu atat mai putin sa dea rezultate.
Am asistat la un curs de “vanzari” care se ocupa de o astfel de prostie: oamenii faceau niste incantatii, niste litanii, ca un fel de rugaciuni de grup, care sa le dea ‘putere’ in fata clientului. Mi-am facut cruce, la propriu, si am plecat.
Pe de alta parte, recunosc ca exista o legatura intre linistea sufletasca, care poate fi data si de o activitate spirituala inalta, si eficienta in vanzari. Oamenii care au o viata ponderata, linistita, care cred in Dumnezeu – si nu e vorba de credinta, cat de setul de reguli si norme care vin impreuna cu orice religie – au mai mult succes.
Confuzia vine de la termenul ‘credinta’, care poate avea mai multe valori. Insa, atunci cand vorbesc de credinta nu ma refer – repet, nu ma refer – la credinta religioasa.
@Leonard: Da, orice comentarii care nu au legatura cu vanzarea, care au scop denigrator, manipulator, care urmaresc deturnarea subiectului si care ma vizeaza – ma refer la acuzatii fara fond, fara legatura cu subiectele abordate – le sterg.
Acest site trebuie sa aiba o anumita igiena in ceea ce spune si propovaduieste, dintr-un motiv simplu: la un moment dat o sa ma satur de grobianismul romanesc, sau o sa simt ca mi-am facut datoria, sau ca nu mai am de ce tine acest blog, si o sa ma las. Insa cele scrise vor ramane, pentru ca nu am de gand sa sterg si blogul. Sunt sigur ca va fi util unora care vor sa invete vanzari. Si vreau ca acestia sa nu fie deturnati de la tentativa lor de comentariile unor rauvoitori, sau (numai) prosti.
bine curca!
cum ai dat-o pe politica cum s-a animat populatia cititoarea a site-ului!
@Adrian: Mai bun decat politica nu e decat sexul >:). Ia sa incerc…