Mi-a cerut un cititor o ‘abordare sistematica’ a ceea ce predic. Spunea dumnealui: o carte. Ca asa, din articole, ii e greu sa extraga si sa puna in ordine, si sa invete. Si ma mai intreba cand imi apare cartea.
Naivitatea romantica a cititorului m-a facut sa zambesc. Usor amar, desigur.
‘Abordarea sistematica’ se cheama training. Orice lucru nou, ca sa fie insusit, are nevoie de explicatii, repetitii, antrenamente, ajustari, adaptari la nivelul si interesul invatacelului. Un training costa – intins pe aproximativ 1 an de zile – cateva mii bune de euro. In functie de numarul de cursanti, in principiu. (Eu vand traininguri, daca nu stiti.) Pe fiecare cursant, undeva intre 2…10 mii de euro pe tot ciclul de invatare. Ca la facultate, numai ca specializat si adaptat.
O carte costa 10-15 euro. O carte nu e facuta sa inveti, ci sa intelegi. Sa te luminezi. Tin minte prima carte de economie capitalista pe care am citit-o: Modul economic de gandire, a lui Paul Heyne. M-a luminat, m-a ajutat, dar nu m-a facut nici agent economic, nici antreprenor, si nici milionar.
In spatele unui training e un set de idei, o metoda – cel putin una – si multa, multa, munca. Individuala, a profesorului, unu-la-unu, de grup, impreuna.
Setul de idei apare in urma unor cercetari. Cercetarile costa un purcoi de bani – si sunt sustinute de centre financiare puternice: corporatii sau universitati (si ma refer la cele din Vest, nu la cele semi-gratuite, de la noi). Rezultatele cercetarilor e, mai intai, prelucrat in prelegeri universitare, apoi in conferinte, carti, training-uri, manuale, metode, audio, video, aplicatii practice, rescrieri, bucatele-bucatele, si, in cele din urma, ajunge, gratis, pe internet.
De exemplu lucrurile pe care eu le scriu aici, – si o parte au valoare de noutate – sunt rezultatul unor cercetari din anii ’50-’60, urmate de carti stiintifice si aplicatii din anii ’70-’80, cursuri, manuale si culegeri universitare din anii ’80 -’90, aplicatii practice din tot aceeasi perioada, si traininguri care au inceput sa apara cu circa 10-15 ani in urma. Gratis, inca nu le gasiti, decat sub forma unor comentarii, blog-uri, oferte de training, de-astea. Training gratis, cu metoda, cu exercitii, cu indrumare si mentoring nu gasiti – decat lucruri mai vechi.
Trainingurile de vanzari care se fac acum in Romania, mizeriile de tip Zig Ziglar, Hopkins, inchideri sau vanzare consultativa se predau in America de prin anii ’70 -’80, iar stiintific se refera la cercetari din anii ’20-’30. Ca sa intelegeti cat de vechi sunt, si cat de depasite. Piramida lui Maslow a fost publicata initial in 1943, pe baza unor cercetari efectuate pe americanii in anii ’20-’30. Aceeasi americani care erau pacaliti de Orson Welles ca vin martienii, cu un teatru radiofonic.
Sigur, in ultimii 20 de ani, datorita aparitiei internetului, ciclul informatiei s-a scurtat. Daca Hopkins scotea ‘Cartea despre vanzari’ 50 de ani dupa ce cercetarile corespunzatoarea avusesera loc, deja vorbim de stiinta descoperita in anii ’80 care isi face aparitia in lucrarile unor practicieni ca mine.
Dar succesiunea vanzarii informatiei nu s-a schimbat. Ciclul produsului, chiar daca mai rapid, e acelasi. Mai intai, cercetarea e publicata si vanduta intr-un cerc restrans, si pe bani multi, apoi trece in carti fundamentale, cursuri universitare, documente si traininguri interne din marile corporatii, apoi iese in afara, prin conferinte, simpozioane, carti de popularizare si traininguri open catre publicul larg. Si, in cele din urma, dupa ce apar variantele audio, video, si chiar filmele artistice corespunzatoare, se parcheaza, gratis, pe bucatele, pe diverse site-uri.
Munca unui autodidact de adunare a informatiei e in acelasi timp migaloasa si pasionanta – daca iti place domeniul, daca esti aficionado. Daca nu, daca numai urmaresti sa inveti, sa pui in aplicare, si sa scoti bani, atunci trebuie sa cumperi instruire. E o greseala sa crezi ca dintr-o carte te faci si destept, si practician. Daca ar fi asa, noi, cei care citim, scriem, punem in practica, ajustam, suportam urmarile propriilor esecuri, si, in principiu, nu ne imbogatim din aceasta activitate, din ce am mai face banii de benzina?
