Troll-ii sunt oameni care au nevoie de o confruntare ca sa se simta bine. In lumea internet-ului sunt, de obicei, cei care injura, provoaca si leapada scarnavii, si care reusesc astfel sa abata atentia celor care discuta de la subiect.
Cum cele propovaduite de mine nu sunt neaparat comode pentru o parte a publicului (de exemplu eu sustin ca majoritatea vanzatorilor din Romania sunt puternic necalificati, ca management de vanzari practic nu se face, ca patronii sunt de slaba si foarte slaba calitate, sau ca firmele de training practica escrocheria si dezinformarea) imi fac si prieteni si urmaritori, dar si dusmani. (Sigur, troll-ii mai sunt si dintr-aceia care dusmanesc oricum pe oricine, neavand nimic mai bun de facut.) In lumea plina de ura, obida si mizerie a Romaniei de azi, sunt multi care cauta sa se descarce, facand scandal.
Printre ei, si o parte din clienti.
Troll-ii, la prima vedere, pot fi – si chiar sunt – teribil de simpatici. Asta din doua cauze:
- caracterul lor urat nu se manifesta decat atunci cand ‘ii apuca’;
- se cunosc foarte bine pe ei insisi, si stiu ca au nevoie de ‘carne de tun’ ca sa aiba pe cine se descarca, data viitoare cand au nevoie.
Insa, la un moment dat se dezlantuie. Iar ce-ti aud urechile atunci… si cum se poarta cu tine… si cata durere, frica si sila iti produc dup-aia… mai ca-ti vine (si unii o si fac) sa te lasi de meserie.
In lumea internetului e simplu: delete, junk, block, add to spam list, add to blocked senders. Pa.
Insa in lumea reala, saracii de vanzatori din vanzarea veche nu au alternativa. Trebuie sa stea, sa inghita, sa accepte, sa revina. E ca atunci cand primesti o lovitura in nas, curge sange si se umfla, ramane vanat, si esti trimis iar – de catre supremul manager – sa-ti mai primesti inca o lovitura, in acelasi nas. Ce se intampla dupa un timp? Nasul ti le lichefiaza. Nu mai are forma de nas, nu-l mai simti – nu mai simti nici durerea loviturilor – si nici nu-ti mai pasa de cum arati.
Din acel moment, ti-ai pierdut demnitatea – ta de om si de vanzator – caracterul (pentru ca trebuie sa duci de mancare copiilor acasa) si verticalitatea sirei spinarii. Din acel moment, ti-ai pus felinarul rosu, la vedere, nu in fata usii, ci in fata fruntii, bine agatat, sa ti-l vada toata lumea.
Exista vreo metoda sa nu ti se intample asta?
Da. Cea mai simpla: identifica troll-ii, si nu intra in jocul lor. Daca esti abuzat, te retragi. Daca se tipa la tine, pleci. Daca esti injurat – pe drept sau pe nedrept – ceri respect, si, daca nu ti se acorda, iarasi, pleci.
Si ce faci daca troll-ul e un client ‘vechi si bun’ al firmei, de care depinde o gramada de vanzare, si – intre noi fie vorba – daca nu rabzi sodomizarea, clientul sta, si tu pleci? (ma refer, din firma)
Sincer? Eu as pleca din acea firma. O firma care nu-mi tine spatele in fata unui troll nu e o firma buna. Iar daca esti vanzator – vezi articolul precedent ‘Mai multa vanzare’ – iti vei gasi, cu usurinta, o alta pozitie de vanzator, in alta parte.
Cu alte cuvinte, poti contribui la
- o ‘spirala pozitiva’: esti din ce in ce mai calificat, esti mai bun vanzator, faci mai multa vanzare, pleci – si lucrezi – la firme bune, iar firmele proaste raman cu necalificatii, si cu troll-ii;
- sau la o ‘spirala negativa’: nu stii vanzare, de fapt nu vinzi, esti dependent de pozitia (slujba) actuala, trebuie sa stai aici, si, ca urmare, rabzi abuzul troll-ilor, si faci vanzare unei firme care nu merita vanzare. Si, de obicei, abuzurile sunt din ce in ce mai mari.
Alegerea e a ta.
Si, dupa cum se vede, totul porneste de la tine, de la profesionalismul tau. Asa ca: invata. Cand stii suficient de multe, esti suficient de valoros, iti permiti sa fuck off orice troll. Ii trimiti la locul lor: in cocina, sa se tarnuiasca intre ei.
